Iancul Jiianul

…baladă populară culeasă de Gheorghe Dem Theodorescu.

 

Foicică trei gutui,

Trei gutui, trei alămâi,

Iancule, de unde vii?

– Ia, d-aci, de peste Jii!

– Iancule, ce-ai târguit?

– Dat-am aur şi argint

Pe vro cinci oca de plumb,

Să duc la băieţi în crâng;

Că băieţii, făr-de minte,

Risipesc la gloanţe multe,

Nu le stă nimeni-nainte

Şi nu ştiu trage la ţinte:

Că băieţii, cam zglobii,

Trag la naiba, prin pustii,

Nu ca mine, -n cărnuri vii!

Până vorba nu-mi sfârşea,

Iacătă-mi şi potera,

Bat-o Maica Precista!

Iar ceauşul poterii,

Slujitorul domniei,

De-l vedea,

Îi tot zicea:

– Iancule,

Jiianule,

Ado-ncoace povara,

C-o să-ţi vie greu cu ea

Şi dă-te de voia ta,

Să ne scapi de vro belea!

– Ba de voie nu m-oi da,

Nici povara nu mi-ţi lua,

Că mi-am dat bănuţi pe ea!

– Iancule, român turcit,

Ce te porţi aşa gătit,

Numa-n aur şi argint

Din creştet până-n pământ?

– De mă port aşa gătit,

Dumnezeu m-a dăruit!

– Iancule, român turcit,

Lasă-te de haiducit,

Lasă-ţi nebuniile,

Lasă-ţi haiduciile,

Să-ţi dau boieriile!

– Ba eu, zău, de m-oi lăsa:

Tu cu boieria ta,

Eu cu haiducia mea;

Că ce câştigi tu-ntr-o vară,

Eu câştig numa-ntr-o seară

Şi beau cu mândra-ntr-o toamnă!

M-a făcut maica voinic,

Să n-am frică de nimic;

M-a făcut maica fecior,

Să dau taichii ajutor:

Să mă ţiu pe la strimtori,

Pe la munţi, în trecători,

În drum, pe la negustori,

Când se-ntorc din Râureni

Cu punga cu gălbiori

Şi cu murgii sprinteori!

Şi cum sta

Şi cum vorbea,

Bine vorba nu-mi sfârşea,

Pinteni murgului că da,

Trei pistoale slobozea,

Nevăzut că se făcea

Şi gonea, măre, gonea,

Pân-la Olt că-mi ajungea,

Dincolo de Slatina;

Până-n malul Oltului,

La capătul podului.

– Foicică de lipan,

Măi podar,

Măi cârciumar,

Trage podul,

Să trec Oltul!

– L-oi trage

De mi-i da ortul!

– Măi podar,

Măi cârciumar,

Ai auzit d-un Jiian,

D-un puişor de oltean

Şi d-un hoţ de căpitan

Ce căzneşte pe podari,

Bea vin de la cârciumari,

Ia mieii de la ciobani

Şi pâinea de la brutari,

Bea, mănâncă, nu dă bani?

Că d-oi sta să tot plătesc,

Geaba că mai haiducesc!

Măi podar,

Măi cârciumar,

Trage podul,

Să trec Oltul,

C-aicea te calcă focul

Şi te prăpădesc cu totul.

Trage podul mai d-a drept,

Că-ţi trimet un plumb în piept,

Trage podul mai la vale,

Că-ţi trimet un plumb în şale!

Dar decât para la pod,

Mai bine cu murgu-not,

Că mi-e murgul nescăldat,

Astăzi l-am încălicat,

rec prin Olt ca pe uscat;

Că mi-e murgul scurt în gât,

Scurt în gât şi lung în trup,

Trec prin Olt de nu mă ud!

Foicică trei granate,

Trecu Oltul d-aia parte,

Ciocoi l-întreabă de carte,

El i-arată puşca-n spate

Şi din ochi dacă-l priveşte,

Pleacă şi mi-l spovedeşte:

– Floricică usturoi,

Usturoi în patru foi,

Bată-te crucea, ciocoi,

De te-oi prinde-n sat la noi,

Să-ţi dau măciuci, să te-moi!

Unde văz ciocoi pe drum,

Şi mi-l văz mai albăstrând,

Mă fac broască pe pământ,

Numai cât un pui de cuc

Şi iau puşca să-l împuşc,

Să-l lovesc unde mi-l doare,

La netezul părului,

Unde-i păs ciocoiului,

Unde-i greu voinicului,

În calea sufletului.

Frunzuliţă lemn uscat,

Aoleo, ciocoi bălţat,

Sunt trei ani de când te cat,

Sunt trei ani ş-o săptămână,

Pân’te-oi dobândi la mână,

Să-ţi iau pielea de pe cap,

Să-mi fac toc la măzărac,

Şi pielea de pe picioare,

Să-mi fac tocuri la pistoale!