Doină

Soră fragă, frate hrib,
Descântaţi-mi să mă schimb.
Soră mură, frate-alun,
Învăţaţi-mă să spun –
Nu mă doare, nu îmi pasă,
Codru-i verde, frunza-i deasă,
Ceru-i cer, iarba e iarbă,
Nu gândeşte, nu întreabă.
Trece clipa nu se sperie –
Clipele mai sunt puzderie.
Trece ora, nu se teme –
Orele se scurg pesemne.
Trec şi zilele uşor –
Ăsta o fi rostul lor.
Trece anul ca un gând –
Unde s-o mai fi ducând?
Trece veacul, nu i-e teamă –
Nici nu la băgat în seamă.
Soră floare, frate spine,
Faceţi-mă şi pe mine
Să nu simt, să nu mă doară,
Să învăţ de la izvoară
Să tot cânt şi să tot curg
De din zori până-n amurg,
De din zori până-n chindie,
Din vecie în vecie…